…and all these words I don’t just say.

August 10, 2008

Noapte

Nimeni n-a scris despre noapte. Ingratilor. Vorbiti despre fericire, dragoste, lumina, despre oameni si culori, concerte si farfurii de portelan… Dar fericirea mea e noaptea. Si, uneori, e tot ce am. Noaptea nu imi pasa. Sau imi pasa cel mai mult. Noaptea pot sa zambesc natural, pentru ca e prea intuneric. Nu-mi poti observa dantura deformata, ori ridurile ce se contureaza in jurul gurii. Noaptea pot sa te sarut chiar daca nu te iubesc, pentru ca dimineata ma voi legana in hamac, band cafea decofeinizata si savurand ciocolata cu menta si voi uita. Sau voi stii ca trebuie sa uit. Si voi privi lacul, sau masinile, sau casuta de hipioti din camp, si voi stii ca te-am ranit…

Noaptea, Coca Cola sta in frigider, pentru ca provoaca insomnii. Ascult muzica in casti, ceva lent, ca sa ma adoarma. Piese pe care dimineata le voi uri, pentru ca sunt prea lacrimogene. Eu nu sunt ceea ce sunt noaptea. Ma transofrm in ceva asemanator unui om-lup, cu mai putine secrete, frustrari, complicatii. Noaptea, pistruii mei iti par atragatori, iar ochii banal de negri te privesc mai atent ca oricand. Cu totii va schimbati. Ramane din voi doar umbra. Nu a voastra. Umbrele voastre sunt banale, fade, lipsite de vlaga. Din suflul vostru iese umbra a ceea ce simtiti, iubiti, a ceea ce va doriti sa mancati de dimineata.

Noaptea nu-mi pasa. Dar pe tine te iubesc. Pentru ca sunt atat de narcisista (metafora foarte subtila).

Advertisements

9 Responses to “…and all these words I don’t just say.”

  1. Cosmina Says:

    nights in white satin huh?

  2. Simina Says:

    frumos. :>

    noaptea e cea mai tare treaba posibila. as vrea sa fie intuneric non-stop. a, si stii ca mi-e frica de intuneric, nu? am si o bata de baseball langa usa, la mine in camera. just in case.

    acum serios, eu cred ca noaptea majoritatea devenim noi insane. la mine, noaptea nivelul de energie atinge apogeul. ziua ma simt ca o tipa de 14 ani. noaptea ma simt ca cleopatra.

    si.. arina? sa nu te simti vinovata. nu trebuie.

  3. oranti Says:

    Intunericul e doar lipsa luminii, iar noptea e doar rama fotografiei in alb negru a acestei jumatati fascinante din viata noastra, ora la care ne eliberam demonii si aruncam sub paturi falsele pudori…

  4. copilmic Says:

    @ cos: Mi-as dori sa fie asa 🙂
    @ simina: Nu ma simt vinovata, ci mizerabila.. e vina mea. Sau poate nu. Nu in totalitate. Da, sigur. Nu e vina mea. Normal ca nu e, ce naiba?:))
    @ oranti: Mi-a placut mult ce ai scris, oricine ai fii :)) Multumesc ca ai trecut pe aici, bine ai venit. Si multumesc ca faci parte din segemntul persoanelor inca profunde..

  5. alecs Says:

    imi place articolul tau si te sustin in totalitate.noaptea e ceva special,prin simpla ei prezenta .patrunde in subconstientul tau si ti sopteste lucruri greu de imaginat.Noaptea produce stele cu nemiluita deseori ramase neconsumate.e ceva pe care il vrei dar si nu-l vrei fiindu-ti frica de farmecul ei.nu poti sa explici in cuvinte poti doar sa simti.
    am aruncat o privire pe blogul tau si chiar imi place cum scrii.bun venit in blogroll ul meu :).

  6. copilmic Says:

    Multumesc mult, alecs. Ti-am promis un loc in blogroll-ul meu, pe care il vei primi in curand. Nu prea am timp acum 🙂
    Te pup.

  7. copilmic Says:

    Stiu. Am vazut 🙂
    Promit sa ma uit mai atent peste blog-ul tau si sa te adaug in blogroll cat mai curand.

  8. Alexa Says:

    Frumos si cuprinzator.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: