…cum mi-am petrecut sfarsitul lumii.

Era un film.

Adica ziua mea. Ei hai, ca nu a fost atat de raau. Daca stau sa ma gandesc, a fost briliant! Amandina cu lumanare a fost bestiala. Multumesc, si va iubesc! Am primit chitara de la ai mei. E neagra si acustica si draguta si shiny si ma vad in ea Si canta mirific. Am mai primit o carte, “Cum sa fii o lady” de la un amic. Ar trebuie s-o iau ca pe o replica la cadoul pe care i l-am facut de ziua lui, undeva prin mai, cu “Codul bunelor maniere”? Buddie, n-a fost cu subanteles, jur! Oricum, cartea e misto. Multumesc.

Sunt obsedata de melodia asta.

E atat de exotica, si desi nu beau, sunt oricum fascinata de cafea si de arta de a o bea.

De ce personajele negative din desenele animate s-au facut atat de urate?

Cum e tipul din stanga. Secsi, nu?

Sau la tipul de jos, tot stanga.

Personajele negative trebuie sa fie intrigante, sa atraga, nu sa provoace voma. Trebuie sa fie elegante, provocatoare, enervante doar uneori, cat sa strigi in fata televizorului cateodata “Curvo! De ce ai venit si tu, nu vezi ce fericiti erau?!”. Dar probabil am uitat ca vorbesc despre desene animate…